24 - 30 august 2015 -  a treia săptămână de mapare a spațiilor comerciale neutilizate în cadrul campaniei Bucureștiul Nefolosit 

Vitrinele reprezintă un indice simplu de urmărire a nivelului dezvoltării economice a orașului, cu efecte colaterale în domeniile locuirii, serviciilor, confortului estetic și psihic. Ca urmare a construcției noilor supermagazine și mall-urilor și a concentrării activităților comerciale în diverse puncte din oraș, a dus la mutarea acestor activități în afara zonei centrale istorice. 

Evoluția Bucureștiului este lizibilă în tipologia și organizarea comerciale, pe care le putem categorisi astfel:

• Spații comerciale în clădiri istorice (peste 70 de ani), cu acces direct de la nivelul străzii, de dimensiuni mici și medii, majoritare fiind cele din urmă. Zona centrală este apanajul spațiilor comerciale mici, aflate la parterul locuințelor individuale sau colective. Zonele mai expuse tranzitului urban au avantajat folosirea continuă a acestora. Există însă un număr larg de astfel de spații care încă așteaptă reactivarea.  
• Spațiile comerciale de arteră, care flancheză bulevardele interbelice sau comuniste ale orașului (Magheru, Brătianu, Bldv Unirii, Ștefan cel Mare, MihaiBravu, Baba Novac, Nicola Grigorescu, Iuliu Maniu, Moșilor, Tineretului, etc.). Acestea se află la parterul blocurilor, fiind ori proprietate privată ori proprietatea asociației de proprietari a blocului respectiv. Funcționează în paralel cu piețele locale. Fiind mai aproape de zonele locuite, de cartiere, au o rată de folosire destul de mare, cu activități prin rotație: magazine, bănci, sedii ale unor firme, etc.
• Halele comerciale, consecințe ale dezvoltării economice de sfârșit de secol XIX, început XX, când existau patru hale principale în oraș: Unirii, Obor, Matache și Traian. Dintre toate, doar două mai există în prezent: Traian și Obor, restul fiind demolate (cele de la Unirii odată cu construcția magazinului Unirea și resistematizarea Dâmboviței în anii 80, iar Matache în anul 2013, nu fără proteste din partea societății civile).  Halele Obor reprezintă încă un bun comun, subutilizat, drept urmare neîntreținut, dar care are potențialul de a deveni un centru comercial semnificativ, dacă s-ar dori acest lucru. Hala Traian găzduiește în prezent un supermarket, care păstrează teoretic funcțiunea originală, practic este o refolosire a spațiului de un alt tip de comerț.  

Fiecare categorie a funcționat după un model propriu raportat la modelul cultural căruia îi aparține. De exemplu, spațiile din zonele centrale erau caracterizate de un tip de comerț tradițional, inclusiv în zona Lipscani, prin excelență zona comercială a orașului. Totodată, Lipscănia este un studiu de caz pentru transformarea zonelor comerciale și rezidențiale în contextul românesc actual. Transformarea haotică din ultimii ani este un indicator al lipsei unei strategii de dezvoltare coerentă a orașului. Serviciile au fost dezvoltare aproape unilateral (pub-uri,baruri, restaurante) doar la nivelul parterului. Sunt celebre casele care au activitate la parter, în timp de etajul a rămas abandonat, degradat, ajungând să reprezinte un pericol pentru trecători.

 

Galerie comercială de pe Calea Victoriei, pentru mult timp fără activitate. 

Un exemplu de urmărit pe viitor este Calea Victoriei, care în ultimii ani a crescut ca număr de activități și diversitate funcțională, de la consum, pub-uri și restaurante, magazine de lux sau galerii care deja încep să schimbe pozitiv atât aspectul, cât și atmosfera. Magheru este un alt caz aflat la diametrul opus, unde comerțul este de nivel și calitate destul de joasă, lucru care se vede de la aspectul vitrinelor la tipurile de produse date spre vânzare.

Ca posibilități de reactivare a spațiilor comerciale, soluții viabile, testate internațional, prezentăm sintetic inițiative, pe care le propunem ca soluții viabile de reactivare:

-         Pop up | proiectele pe termen scurt, multidirecțional orientate din punct de vedere al activității: restaurant, showroom sau vânzare de produse. Spațiile devin accesibile pentru magazine online sau proiecte start-up, dar și pentru companii în căutare de tehnici alternative de promovare. Metoda e atrăgătoare prin flexibilitatea în alegerea locului, momentului și bugetului potrivit pentru diverse activități comerciale și culturale, permițând testarea pietei și a zonei, ca demers de cercetare învederea deschiderii unei afaceri pe termen mediu sau lung.

-         Shared space | împărțirea spațiului între mai multe proiecte. Reprezintă o soluție contemporană prin care același spațiu este gestionat de minim două entități. Avantajele acestei soluții sunt reducerea costului de folosire a spațiului, deschiderea către noi proiecte sau alte categorii de consumatori.

Altă soluție promovată este conversia spațiilor comerciale în spații de locuit. Din ce în ce mai clădiri de birouri, rămase nevândute sau cu activitate incapabilă să acopere costurile de operare au fost transformate în locuințe. Din ce în ce mai multe state occidentale încurajează această practică, fiind o soluție viabilă atât economic cât și eficientă energetic prin refolosirea spațiului ca resursă. Această soluție vine și în contextul noilor structuri rămase nefolosite (caz celebru al mall-urilor americane), majoritatea de dimensiuni foarte mari, care odată ce rămân nefolosite sunt găuri negre de activitate în oraș. Să nu ne gândim că orașele noastre, inclusiv Bucureștiul, vor face excepție.

Rămâne deschisă campania de listare a spațiilor comerciale nefolosite! Dacă știi un astfel despațiu sau ai informații despre administratorii sau proprietarii acestora, intră pe calup.ro și inserează datele de identificare ale acestora. 

• 
• 
•