Bucureștiul Nefolosit Industrial
12.09.2015 | Mapare participativă
10 - 17 august 2015 - prima săptămână de mapare a spațiilor industriale neutilizate în cadrul campaniei Bucureștiul Nefolosit
Explorând zonele principale cu industrii (Rahova, Progresului, Viilor, Filaret,Tineretului, Timpuri Noi, Splaiul Dâmboviței, Ștefan cel Mare, Giulești, Pantelimon), am evidențiat o serie de hale și clădiri nefolosite. Acestea reprezintă o resursă cu potențial a Bucureștiului, care cu o viziune și o strategie inovativă s-ar putea adapta și refolosi în scopuri culturale, economice si sociale benefice.
Situația reală din teren. Numărul industriilor din oraș este mai mare decât cel listat de noi, prioritate pe harta CALUP având ansamblurile care stau neutilizate de mai mulți ani, sau cele preponderent subutilizate cu spații afișate pentru închiriere. Majoritatea clădirilor sunt de sfîrșit de secol XIX, început de XX și din perioada interbelică. Se păstrează structurile originale însă multe sunt degradate. Încă se conservă caracteristicile industriale: construcții de cărămidă aparentă, șarpante de lemn, decorație, goluri și feronerie tipică, într-o arhitectură industrială veritabilă, raliată la principiile și stilul european.
Starea celor 50 de ansambluri industriale semnalate :
închise | multe au pază, dar nu sunt întreținute, sunt în stare de precolaps.
parțial accesibile | închiriate de societăți, fără o strategie unitară, în același ansamblu pot coexista birouri, depozite, service-uri auto.
integral refolosite | cu funcțiuni și programe diverse, închiriate de companiile de producție sau servicii interesate de aceste spații. În alte cazuri, halele au fost renovate sau reabilitate de noii chiriași sau proprietari.
În București în mod particular, numărul ansamblurilor industriale a fost modificat major în ultimii douăzeci de ani. Transformările sociale și economice, precum și intervențiile urbanistice au dus la demolarea unui număr consistent de hale istorice, pentru a face loc noilor programe: supermarketuri (Carfour Orhideea, Cora Iuliu Maniu, AFI Palace Cotroceni, Carfour Panduri, Kaufland Mihai Bravu, Bricolaj Vitan, Auchan Griviței etc), centre rezidențiale (Dudești), clădiri de birouri (Semapark). Un alt caz a fost demolarea integrală și transformarea în terenuri virane libere de orice în mijlocul cartierelor (Rocar, Vulcan, Metrorex, Timpuri Noi, Fabrica de ulei Muntenia, Fabrica de cauciuc, INOX, Beruc, Antefrig ca să nu mai menționăm ansamblurile mici, care au câteva hale și posibil o curte interioară) în așteptarea noilor proiecte de investiție. Dintre acestea, afectate au fost inclusiv clădiri cu statut de monument, declasate pentru a putea fi demolate în vederea fructificării terenului.
Studiile de caz prezentate de-a lungul campaniei au arătat soluții posibile de a susține pe termen lung funcționarea ansamblurilor industriale, evitând soluțiile in extremis precum demolarea. Spațialitatea și flexibilitatea halelor a condus, la nivel internațional, la situații de reutilizare mergând pe conceptul de ”adaptive reuse”, conservând valorile şi folosind specificul clădirilor. În cazurile monumentelor istorice, s-a preferat restaurarea acestora după principiile convențiilor internaționale. Se observă astfel că o soluție viabilă pentru refolosirea ansamblurilor industriale este subîmpărțirea acestora pentru găzduirea mai multor proiecte diverse și complementare, creând comunităţi prin sinergie. Astfel, investiția necesară se subîmparte în mai multe investiții mici, care însumate pot reactiva ansamblurile, făcând procesul sustenabil și stabil. O altă abordare este dezvoltarea etapizată, prin care o primă investiţie minimală face spaţiul folosibil, urmat de intervenţii ulterioare susţinute din exploatarea acestuia.
Exemplele locale identificate ilustrează dorința comunităților de a refolosi structurile industriale. Am urmărit și susținut proiectele precum Halele Carol, Nod Makerpace și Deschis Gastrobar, WASP, care reprezintă soluții deja eficiente și cu impact pozitiv asupra zonelor industriale bucureștene. În restul țării, orașe precum Timișoara, Arad şi Cluj-Napoca au pornit astfel de inițiave. Există consistență inclusiv pe partea de documentare a industriilor (Asociația pentru Arheologie Industrială, Zeppelin, diplome studențești și studii individuale) care demonstrează un interes din ce în ce mai crescut.
calup