Bucureștiul Nefolosit Rezidențial

25.08.2015 | Mapare participativă

17 - 23 august 2015 - a doua săptămână de mapare a spațiilor rezidențiale neutilizate în cadrul campaniei Bucureștiul Nefolosit

Orice plimbare prin oraș demonstrează că în pofida multor transformări și intervenții urbane recente, încă avem cartiere și zone vechi deosebite, caracteristice Bucureștiului. Am descoperit case de sfârșit de secol XIX, sau început de XX, locuințe colective și clădiri reprezentative pentru locuirea în oraș. Într-o săptămână am explorat doar o parte a zonelor centrale istorice: Armenească, Cișmigiu,Victoriei, Griviței, Luterană, Lascăr Catargiu, Polonă, Dorobanți, Romană, Plevnei, Sf. Constantin, Calea Călărașilor, Traian.

Situația de pe teren o putem rezuma astfel:

zone autentice | unde nu au avut transformări semnificative, majoritatea caselor fiind locuințe, păstrând specificul orașului istoric. Sunt areale cu un nivel de confort ridicat, plăcute, vizitabile. Procentul de nefolosire este redus la minim, lizibil în cazuri izolate.

zone în tranziție | în care clădirile istorice (mai vechi de 70 de ani), majoritatea locuințe, au fost înlocuite de inserții noi, mai mult sau mai puțin potrivite contextului local. Noii proprietari s-au axat pe dezvoltarea serviciilor și comerțului, înlocuind locuirea cu diversitatea funcțională. Adaptările la noile funcțiuni au dus la transformarea specificului zonei, acțiuni ce au dus ca procentul de nefolosire să fie în descreștere.

zone modificate | cu intervenții urbanistice discutabile care au modificat scara de ansamblu. Chiar acceptând ideea de transformare a orașului, dezvoltarea s-a realizat haotic, lipsind vădit o strategie unitară și coerentă. Cele mai vizibile efecte ale speculei imobiliare sunt: abandonul clădirilor, delăsarea acestora în vederea degradării, demolarea, neutilizarea, scăderea interesului pentru zona respectivă, atmosferă neprietenoasă. Aceste zone sunt rămase blocate de proiecte mai mari, prin strategie agresivă de depopulare și modificare radicală a specificului unei zone.

Contextul istoric românesc rămâne diferit, multe dintre casele de interes deosebit fiind naționalizate și subîmpărțite în perioada comunistă, fapt care a condus la blocajul proprietăților. Retrocedările și probleme de succesiune ulterioare au încetinit procesul de reutilizare a acestora. Din această cauză, multe clădiri au rămas nefolosite și neîntreținute, degradându-se. De aici și disproporția dintre casele reprezentative active și cele neutilizare sau folosite impropriu.

Casă istorică nefolosită de pe lângă Cișmigiu, dar care ar putea deveni sediul unui hub sau al unei librării alternative.

O parte semnificativă a caselor și-au găsit alte funcțiuni. Valoarea lor pe piața a fost crescută prin refolosirea acestora pentru servicii, birouri, restaurante, instituții sau sedii de societăți comerciale, reprezentanțe sau showroom-uri. O altă parte a rămas în vizorul speculatorilor imobiliari, care au profitat de hibele legislative și lipsa de strategie a autorităților locale pentru a propune proiecte noi de dezvoltare pe locul clădirilor istorice.

Lipsa unor facilități și pachete economice avantajoase, care să facă atractivă refolosirea clădirilor de patrimoniu, a dus la perpetuarea unor practici distructive și nesustenabile pentru oraș. Nici măcar statutul de monument istoric nu a oprit demolarea acestora, situație care a dus la alterarea zonelor rezidențiale istorice.

Vilă istorică din zona Călărași în care se pot organiza expoziții sau showroom-uri de obiecte de design

În paralel cu listarea caselor nefolosite, am căutat modele de reactivare a acestora, exemple concrete, testate și inovatoare. Am început cu cartografierea inițiativelor locale bucureștene a căror soluții au pus în valoare casele orientându-le către oraș, pot constitui baza viitoarelor soluțiilor de dezvoltare a multora dintre spațiile rezidențiale din oraș:

modele contemporane de locuire colectivă - spațiile au devenit centre semi-publice indoor, reale nuclee de idei și proiecte, în care comunitățile se implică efectiv în dezvoltarea și întreținerea casei. Prin găzduirea de activități alternative, spațiul devine atât locuința, cât și locul de adunare și evenimente. Astfel, se favorizează dezvoltarea unei comunități create și coagulate ca urmare a împărțirii aceluiași spațiu (Casa Lupu, Casa Jurnalistului, Colivia etc).
parteneriate între proprietar și agenți dezvoltatori, prin demararea unei proiect avantajor în ambele direcții: conservarea casei și dezvoltarea afacerii. Aceste soluții obțin fondurile necesare în vederea restaurării casei, crescând valoarea acesteia atât pentru proprietar, cât și pentru oraș. (Cărturești, Carol53 etc.)
investitori care dezvoltă modele sustenabile de dezvoltare, bazate pe deschiderea către public, prin diverse servicii, activități, evenimente (Casa Mărgărit, Maison 13).

Complementar acestor acțiuni, am identificat modele de reactivare alternativă, bazate pe folosirea temporară sau care prin natura și specificitatea lor, generează venit și reactivează spațiile nefolosite. Soluțiile exemplificate de noi oferă modele noi de reactivare urbană, prin găsirea de soluții contemporane, care răspund atât necesităților proprietarilor, cât și orașului. Implicarea comunității în acest proces facilitează reactivarea acestor case și, implicit, a zonelor în care se află:

spații disponibile pentru evenimente temporare (de tip pop-up), care reactivează spațiul pe termen scurt, generând profit. Acesta poate fi ulterior reinvestit în spațiu. Soluția vine în ajutorul proprietarilor fără venituri suficiente, care vor să își păstreze proprietatea, fără a fi constrânși să închirieze pe termen mai lung. Închirierea pe termen scurt este considerată atât avantajoasă, cât și profitabilă.
accesibilizarea spațiului pentru mai multe proiecte pe termen mediu sau lung, prin împărțirea spațiului (de tip shared space) între mai multe proiecte, agenți, etc, care împreună pot ajuta la o intervenție etapizată. Soluția avantajează proprietarii în căutare de soluții de finanțare a lucrărilor de întreținere a spațiului respectiv.

Cei interesați de reactivarea caselor din oraș: dacă au la cunoștință informații despre proprietarii caselor identificate pe hartă, pot ajuta la creșterea bazei de date prin completarea informațiilor din fișa alocată spațiului respectiv. Totodată, proprietari deschiși spre soluții alternative pot accesa platforma calup.ro pentru adăugarea spațiului lor și demararea procesului de reactivare prin proiecte interesate de spațiul lor.

Harta CALUP a caselor nefolosite din oraș este accesibililă de aici!